sâmbătă, 8 august 2009

Intrebare intrebatoare

Dragoste sau sex?
Vechea intrebare. Noi conceptii. Aceleasi raspunsuri.

Zilele astea, in timpul melancoliei de dupa mare, atunci cand plictiseala face ce vrea din om, mi-a venit in minte aceasta intrebare. Care e diferenta? Exista diferenta? Conteaza ce e sau conteaza doar ca e? Pana la urma, privind fizic problema e cam aceeasi chestie, numai ca poate fi formulat mai dragut sau mai putin dragut. Este important cum numim acest lucru? Conteaza asa mult cuvintele? Daca da, de ce?

Privind la rece totul... Tu fata, el baiat. Amandoi tineri, amandoi plin de hormoni. Insa fata vrea sa ii spuna dragoste, iar baiatul "sex"....sau cu putina indulgenta "dragoste la nivel redus"...asta daca e un tip mai sincer. De ce exista diferenta asta in exprimare? De ce fetele viseaza la printul de pe calul alb care sa vina la ele sa le spuna dulcegarii?
Oare baietii sunt chiar atat de porci sau doar sunt realisti? [ma rog, ma refer la acei baieti care au ceva in cap, nu la exceptiile putin neplacute]. Majoritatea fetelor din ziua de azi sunt constinte ca probabilitatea de a ramane pe viata cu primul baiat care le-a atins este foarte, dar foarte mica. Si totusi, cer sa fie iubite, desi stiu si ele ca nu este o iubire adevarata. Intrebarea care apare aici: De ce vor fetele sa fie mintite?...
Si...de ce vor baietii sa minta?
Oare ar trebui apreciati acei baieti care nu zic "te iubesc", insa arata ca tin la tine si pe care stii ca te poti baza?

Se spune ca majoritatea primelor experiente se intampla in liceu, in timpul adolescentei, pana in varsta de 20 de ani. Si aici ma refer la lucruri precum primul prieten, primul sarut, prima tigara, prima betie, inceperea vietii sexuale, prima cearta serioasa cu parintii, prima vacanta fara parinti si asa mai departe. Majoritatea sunt lucruri facute din curiozitate,din dorinta de adrenelina etc. Pana la urma suntem niste copii, unii care se maturizeaza, nu care sunt maturi. Si daca nu suntem inca maturi de ce cerem cuvinte, fapte, pe care, pana la urma nu le putem percepe asa cum ar trebui? De ce ne comportam ca niste copii de gradinita care inceteaza din plans atunci cand li se promite o bomboana?
De ce vrem cuvinte si fapte mari daca noi suntem atat de mici?

Revenind oarecum la intrebarea intiala...Daca e tinem cont de spun "batranii" nostri, dragoste adevarata e doar atunci cand e cu acea persoana alaturi de care vei ramane toata viata. Corect, insa noi atunci ce ar trebui sa facem? Sa rabdam pana cand va aparea acea persoana sau sa o cautam noi, savurand si putin din placerile vieti?
Ar trebui cumva condamnati acei tineri care incearca sexul si cauta dragostea? Ar trebui ei sa astepte dragostea si abia dupa aia sa incerce sexul? Sau, cine stie....poate exista o cale de mijloc...

Oare societatea ce apreciaza mai mult: "sex" sau "dragoste"? dar noi...care dintre astea doua le vrem mai mult, acum, adolescenti fiind?

4 comentarii:

5zambete spunea...

imi place sa cred ca am iubit pana acum. dar, de asemenea, cred ca dragostea adevarata este aceea care dureaza intreaga viata.
pentru noi, adolescentii, dragostea inseamna incredere, sprijin; faptul ca ai pe cineva care sa te stranga in brate atunci cand ai nevoie, care sa te sarute cand buzele-ti sunt reci si care sa fie acolo, sa te asculte si sa te inteleaga.
si, purtati de aceste sentimente, tinerii isi daruiesc dragostea. cand, insa, acestea nu-si au locul in inimile lor, iar tinerii vor doar placere fizica, atunci e sex.

asta e parerea mea. vad diferente intre cele 2 si nu imi par greu de sesizat. trebuie doar sa stim sa citim printre randuri, sa stim sa vedem dincolo de ce spun ei, baietii.

>:D<

Miruna spunea...

:-? deci imi suna asa de carrie din satc chestia asta:)) adica daca iti imaginezi chestia asta citita cu vocea ei si putin cu intonatia ei si in engleza, suna exact ca ea

too much satc

eu nu cred ca fetele urmaresc dragoste... ii spun asa, dar tot sex simt. ma rog, as putea dezvolta o intreaga filozofie care nu-si are locul aici.

femeie unde esti, mai da-i si pe acasa

Di spunea...

vorbind din punctul meu de vedere, cred ca prima data ar trebui sa fie din dragoste....ca in ani sa iti ramana o amintire placuta... daca o faci doar de dragul de a o face,doar ca sa faci sex, o sa ramai cu un gust amar dupa acea experienta...

Dar, daca nu e prima data, nu cred ca se poate condamna faptul ca fetele, sau chiar si baietii, vor sa experimenteze mai multe lucruri si se ajunge la sex, nu dragoste...

Pana la urma cred ca e decizia fiecaruia; dar din pacate tot timpul o sa fie cineva care sa comenteze in societatea asta plina de prejudecati.

Ozana spunea...

Sa stii, Ioana, ca atunci cand tu simti ceva, nu mai conteaza nimic.

Majoritatea, o fac de curiozitate, altii o fac ca sa scape de o povara, iar cei mai (ne)norocosi, o fac pentru ca (au senzatia ca) traiesc o poveste de dragoste.

Poti sa spui acum, ca uite asa si asa, dar vei vedea ca totul depinde de moment si stare.

Sexul/Dragostea seamana oarecum cu sarutul. Ti-i s-a intamplat sa te saruti cu cineva si sa nu mearga? Adica sa nu va puteti coordona? Asa e si aici.

Iar vorba tatalui meu:
"Iti doresc ca asta sa nu fie cea mai mare problema a ta."

Eu totusi... ma bate-un gand. :)
>:D< (Majoritatea lucrurilor pe care am vrut sa ti le spun, ti le-am scris pe messenger. :) ) >:D<