stare de dor

acum simt ca mi-e dor. nu stiu exact de ce, dar stiu ca mi-e dor.
probabil mi-e dor de primavara, de mirosul copacilor infloriti, de soarele ce patrundea printre crengile lor si imi mangaia fata de fiecare data in acea perioada, poate ca mi-e dor de sunetul scos de oameni in acea perioada...nu ca ar fi unul anume, insa este diferit....a nou inceput.
sau poate ca mi-e dor de mine cum eram primvara trecuta, si anume indragostita. da, poate asta e....poate mi-e dor sa fiu indragostita, sa imi bata inima cu putere atunci cand il vad, sa tremur atunci cand el ma strange in brate, sa zambesc cu gura pana urechi atunci cand vorbim si se poarta dragut cu mine...

sau poate ca nu mi-e dor de asta, ci mi-e dor de vara....poate mi-e dor sa port haine cat mai subtiri, sa ma trezesc mai tarziu decat deobicei, poate ca mi-e dor sa ies cu prietenii in fiecare zi in oras sau la insula...

sau poate ca mi-e dor de mare...da! sigur asta e. poate ca mi-e dor sa simt briza marii batand prin parul meu, sa simt cum apa imi acopera gleznele, cum algele imi gadila talpile, poate ca mi-e dor sa fiu luata la dans, sa fiu tinuta in brate la rasarit si sarutata, sau poate ca mi-e dor sa ma plimb pe acele strazi mici ignorandu-i pe ceilalti si gandindu-ma la cu totul altceva...

sau poate imi este dor sa stau la tara in balansoarul bunicii cu o carte buna in mana si afara sa ploua torential si sa fiu doar eu cu acele personaje din acea carte.

sau poate ca mi-e dor de mine, de copilaria mea, de locurile copilariei mele, de oamenii alaturi de care am copilarit.

sau mai stii? poate pur si simplu mi-e dor sa iubesc si sa fiu iubita.